Eveniment

Senatul a decis, luni, ca militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special, cu vechime de cel puțin 25 de ani, să beneficieze, la împlinirea vârstei prevăzute de lege, de pensie de serviciu în cuantum de 80% din salariu, precum și plafonarea pensiei la cuantumul de 100% din baza de calcul. Senatorii au modificat astfel Ordonanța de urgentă a Guvernului nr.57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetar și au aprobat raportul comisiei de buget cu 92 voturi pentru, 2 împotrivă și 3 abținere. Potrivit celor adoptate, "militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special, cu vechime cumulată (...) de cel puțin 25 de ani, beneficiază, la împlinirea vârstei prevăzute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din salariu. Pensia militară de stat stabilită, recalculată, actualizată potrivit dispozițiilor legale în vigoare, inclusiv prin aplicarea prevederilor din legea privind statutul cadrelor militare, nu poate depăși cuantumul de sută la sută din baza de calcul (...) utilizată la stabilirea, recalcularea, actualizarea pensiei. Reprezentantul Guvernului a susținut ordonanța, fără amendamentele comisiei. În decembrie 2015, Guvernul a aprobat ordonanța de urgență prin care se modifica, între altele, Legea 223/2015 privind pensiile militare de stat, astfel încât la stabilirea bazei de calcul folosită în cazul pensiilor militare de stat să fie luate în considerare doar salariile lunare brute realizate, fără includerea sporurilor și a altor drepturi bănești de care beneficiază militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special. Ordonanța mai stabilea că militarii, polițiștii și funcționarii publici cu statut special, cu vechime cumulată (...) de cel puțin 25 de ani, vor beneficia, la împlinirea vârstei prevăzute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 65% din baza de calcul. Ministrul Apărării Naționale, Mihnea Motoc, a justificat atunci ordonanța de urgență prin faptul că Legea 223/2015 privind pensiile militare de stat nu era funcțională din cauza unor "anumite contradicții" și a fost nevoie de găsirea unei formule "juste, aplicabile și raționale" care va produce o creștere a acestora. sursa: agerpres
In perioada 24-25 aprilie 2015 s-a desfăşurat la Iasi un important eveniment academic, Conferinţa Internaţională INTERDISCIPLINARY APPROACHES BETWEEN TRADITIONAL AND MODERN METHODS organizată, in colaborare, de către Comisia pentru studierea problemelor de marketing a Academiei Române, Filiala Iaşi. Conferinţa de la Iaşi s-a desfăşurat cu sprijinul deosebit de valoros a departamentelor de profil a două universităţi de top din România şi anume Management, Marketing şi Administrarea Afacerilor de la Universitatea “Alexandru Ioan Cuza”, respectiv Colectivul de Economie şi Marketing de la Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iaşi, ne-a declarat domnul Florin-Alexandru Luca, Preşedintele Comisiei pentru studierea problemelor de marketing din cadrul Academiei Române Filiala Iaşi. Acest eveniment se inscrie în seria manifestărilor anuale ale Comisiei, găzduite de Academia Română şi a avut numeroşi participanţi din centrele universitare din ţară şi străinătate ne-a mai declarat acesta.
Aflat în arest la domiciliu din seara de 15 aprilie, Gheorghe Ștefan, fostul primar de Piatra-Neamț, figura pe lista de ședințe a Tribunalului Neamț din ziua de 16 aprilie. Numai că, la termenul la care s-au pus în discuție „măsurile preventive” luate față de două firme aflate în proces, Ștefan nu a fost citat. Practic, după 6 luni de stat în arest- cea mai lungă perioadă din tot lotul Microsoft, deși nu era nici ministru, nici soțul doamnei Udrea și nici patron la cel mai mare en- gros ”chinezesc” din țară- Gherghe Ștefan are parte de o perioadă ls fel de agitată, de data aceasta în diferite instanțe. Oricum, din punctul de vedere al condițiilor situația nu suferă comparație, iar perioada de arest la domiciliu va fi scăzută dacă se va ajunge la condamnarea fostului primar. În legătură cu termenul de 16 aprilie „dacă am fi fost citați, ne-am fi prezentat fără nicio problemă”, a declarat avocata Felicia Adiaconiței. „Nu trebuie să anunțăm pe nimeni în cazul în care avem termen de judecată, numai dacă este vorba despre o deplasare la spital, de exemplu, trebuie cerută aprobare. Oricum, în opinia mea, dosarul de spălare de bani, care se află acum în faza de cameră preliminară la Bacău, este mai important decât dosarul Microsoft, pentru că e mai avansat. Avem termen pe 14 mai, o să fim la Curtea de Apel Bacău, împreună cu administratorii celor 4 firme implicate și fiecare își va spune punctul de vedere”. La termenul din 16 aprilie, Tribunalul Neamț a decis să mențină măsurile preventive față de cele două societăți, iar avocata a declarat că va face contestație imediat. Firmele au interdicția inițierii procedurii de dizolvare sau de lichidare; interdicția inițierii fuziunii, a divizării, a reducerii capitalului social și interdicția efectuării unor „operațiuni patrimoniale, susceptibile de a antrena diminuarea activului patrimonial sau insolvența, cu excepția măsurilor de conservare”. La Bacău, la termenul din mai, se vor pune în discuție excepțiile ridicate de inculpați și respinse, in corpore, la Neamț. Dacă și magistrații de la instanța superioară vor avea aceeași opinie, dosarul va intra la judecata pe fond. În acest dosar, procurorii DNA susțin că „în perioada 01.01.2010 – 01.02.2014, au fost scoși din SC Strong Montaj SA, au fost supuși unui proces de spălare a produsului infracțiunii, 4.414.221,28 lei (aproximativ 1 milion euro)”. Pe de altă parte, dosarul Microsoft are termen la Înalta Curte de Casație și Justiție pe 20 aprilie, iar Gheorghe Ștefan va fi prezent în instanță. El a ajuns acasă în noaptea de 15 spre 16 aprilie, la ora 3, după ce-a fost eliberat din Penitenciarul Rahova, unde a stat în ultimele două săptămâni, după ce-a fost trimis în judecată și a fost transferat din Arestul Poliției Capitalei. Pe perioada arestului la domiciliu, fostul primar poate fi verificat de poliție la orice oră din zi sau din noapte și nu are voie să ia legătura sub nicio formă cu 26 de persoane care sunt implicate, ca martori, denunțători sau inculpați, în dosarul Microsoft. Sursa: mesagerulneamt.ro
Maşina unei firme de servicii funerare administrată de soţia unui poliţist a fost vandalizată, în noaptea de marţi spre miercuri, în centrul oraşului Flămânzi. Maşina, un Mercedes folosit la transporturi funerare, era parcată în faţa sediului societăţii şi a fost vopsită cu spray-uri pe parbriz şi geamurile laterale din partea stângă. Administratorul societăţii, Luminiţa Florentina H., a sesizat autorităţile, cazul fiind preluat de Poliţia oraşului Flămânzi. „Cercetările au fost iniţiate sub aspectul comiterii infracţiunii de distrugere, fiind stabilit şi un cerc de suspecţi”, a declarat Daniela Gheorghiescu, purtător de cuvânt în cadrul Inspectoratului Judeţean de Poliţie. Anchetatorii au solicitat Primăriei Flămânzi imaginile surprinse de camerele de supraveghere montate în zonă. Incidentul survine la puţin timp după ce un panou publicitar al aceleiaşi firme, montat în faţa sediului din Flămânzi, a fost distrus de persoane necunoscute. Cazurile nu sunt singulare. Anul trecut, o clădire cu trei etaje din Flămânzi, care adăposteşte un club, o sală de ceremonii şi o pizzerie aparţinând omului de afaceri Sorin Ţapu, a fost incendiată, iar la numai două zile două autoturisme Audi, parcate în faţa locuinţei acestuia, au fost incendiate şi ele. Atacurile au început de fapt în august 2012, când acelaşi om de afaceri a fost bătut în sediu şi băgat în spital. În fiecare dintre aceste situaţii poliţiştii au iniţiat o serie de cercetări, însă autorii nu au fost prinşi. Sursa: monitorulbt
Elena Udrea rămâne în arest în dosarul "Gala Bute", după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) i-a respins joi contestaţia la decizia aceleiaşi instanţe din 10 aprilie, când i-a respins o cerere de înlocuire a măsurii arestului preventiv cu arestul la domiciliu sau cu controlul judiciar. Decizia instanţei supreme este definitivă. Instanţa supremă a judecat, joi, contestaţia formulată de fostul ministru Elena Udrea după ce aceeaşi instanţă i-a respins, în 10 aprilie, cererea de înlocuire a măsurii arestului preventiv cu arestul la domiciliu sau cu controlul judiciar, în dosarul "Gala Bute", în care este acuzată de luare de mită, abuz în serviciu şi spălare de bani. Avocatul Marius Striblea a declarat, la ieşirea din sala de judecată, că în ultimul cuvânt Elena Udrea a spus instanţei că la acest moment poate fi eliberată, precizând că nu este firesc să fie ţinută în arest preventiv pentru că opinia publică se aşteaptă la acest lucru. Întrebat dacă o nouă probă a procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), respectiv un raport al Corpului de control al primului ministru, a reprezentat unul dintre motivele pentru instanţa i-a prelungit Elenei Udrea, în 23 martie, mandatul de arestare preventivă cu încă 30 de zile, avocatul a spus că respectivul document a fost invocat doar de procurori, iar această probă nu a fost luată în considerare la judecarea cauzei. Avocatul a precizat că acel document a fost depus la dosar în perioada dintre propunerea procurorilor de prelungire a măsurii şi contestaţia la decizia de prelungire a arestării preventive în cazul fostului ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului. Fostul ministru Elena Udrea este în arest din 25 februarie, în dosarul "Gala Bute", în care este urmărită penal pentru abuz în serviciu în legătură cu organizarea evenimentului de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului şi respectiv de luare de mită în legătură cu finanţarea de către acelaşi minister a mai multor contracte. Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au extins recent urmărirea penală pe numele Elenei Udrea, şi pentru spălare de bani, fostul ministru al Dezvoltării fiind acuzată că a luat mită mai multe sume de bani, pe care le-a transferat la PDL Bucureşti, sub aparenţa unor contracte de donaţie fictive, întocmite pentru a disimula originea infracţională a banilor. Extinderea urmăririi penale a fost dispusă atât în cazul Elenei Udrea, cât şi în ceea ce îl priveşte pe Tudor Breazu, un apropiat al fostului ministru, pentru aceeaşi acuzaţie. Potrivit DNA, între 2010 şi 2011, Elena Udrea şi fostul director al Companiei Naţionale de Investiţii Ana Maria Topoliceanu au primit aproximativ 300.000 de lei de la administratorul firmei Consmin SA, pentru a asigura plata la timp a lucrărilor executate de societatea menţionată în baza contractelor încheiate cu CNI. "Astfel, după ce Compania Naţională de Investiţii realiza plăţile către SC Consmin SA pentru lucrările efectuate, administratorul societăţii dispunea transferul a 10% din suma încasată către societatea controlată de Lungu Ştefan, SC Last Time Studio SRL, în baza unor contracte de consultanţă fictive. În acest mod, s-au realizat cinci plăţi, în valoare totală de 335.486 lei", susţin procurorii DNA. Anchetatorii au mai stabilit că Ştefan Lungu, fostul consilier al Elenei Udrea la minister, îi dădea banii primiţi lui Tudor Breazu. Plăţile se făceau fie în numerar, fie prin intermediul societăţii Ekaton Consulting SRL, administrată de Breazu, în baza altor contracte fictive de consultanţă. În acest fel, s-ar fi realizat patru transferuri bancare în valoare totală de 209.762 de lei şi o plată în numerar de aproximativ 90.000 de lei. "O parte din aceste sume au fost înmânate în numerar lui Topoliceanu Ana Maria, care le-a predat la rândul său lui Udrea Elena Gabriela. Diferenţa a fost folosită de Breazu Liberiu Tudor pentru a plăti diferite cheltuieli ale lui Udrea Elena sau ale lui Topoliceanu Ana Maria", spun procurorii anticorupţie. În 2011, Udrea ar fi cerut şi primit, de la omul de afaceri Adrian Gărdean, foloase materiale în valoare de 10% din plăţile efectuate de minister pentru contractele de lucrări încheiate de SC Termogaz Company SA şi SC Kranz Eurocenter SRL, în schimbul garanţiei că finanţările vor fi aprobate la timp. "Urmare acestei solicitări, în data de 6 octombrie 2011 Gărdean Adrian a remis suma de 900.000 euro în numerar lui Nastasia Gheorghe, în contul încasărilor realizate de cele două societăţi menţionate din fondurile Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului. Suma a fost predată de Nastasia Gheorghe (fost secretar general în MDRT, n.r.) în aceeaşi zi ministrului Udrea Elena Gabriela", potrivit DNA. În perioada 19 iulie 2011 - 18 iulie 2012, în contabilitatea PDL Bucureşti ar fi fost înregistrate 21 de contracte de donaţie cu o valoare totală de 1.537.200 lei, potrivit anchetatorilor. Elena Udrea este urmărită penal şi în dosarul "Microsoft", cauză în care a fost arestată preventiv din 11 februarie până în 17 februarie, când instanţa a înlocuit măsura cu arestul la domiciliu.…
Şeful Biroului de Informare Recrutare din cadrul Centrul Militar Judeţean (CMJ) Vaslui, colonelul Paul Boghiu, a fost trimis în judecată de DNA pentru trafic de influenţă, după ce ar fi primit 500 de euro, precum şi doi cocoşi, o sticlă de doi litri de rachiu şi un bidon cu 20 de litri de vin, pentru a ajuta o persoană să se angajeze în Armată. "Îndeplinind funcţia de şef Birou Informare Recrutare din cadrul Centrului Militar Judeţean (CMJ) Vaslui, Paul Boghiu a pretins şi ulterior primit de la o persoană denunţător în cauză suma de 500 euro şi produse alimentare, căruia i-a promis că, în schimbul unei plăţi nedeterminate, îi va ajuta fiul să fie angajat ca soldat-gradat profesionist în Armată. Astfel, inculpatul a lăsat să se creadă că are influenţă asupra membrilor comisiei de selecţie, formată din cadre militare, şi că i-ar putea determina pe aceştia să îndeplinească un act contrar îndatoririlor lor de serviciu", se arată în rechizitoriul procurorilor DNA. Odată cu finalizarea rechizitoriului, colonelul Paul Boghiu a fost trimis în judecată la Tribunalul Militar Iaşi, având în vedere calitatea sa de ofiţer activ în Armata Română.
Un om de afaceri a fost amendat în Finlanda cu suma de 54.000 de euro pentru că a depăşit cu 23 km/h limita admisă de viteză. Reima Kuisla a condus maşina personală cu 103 km/h într-o zonă în care limita de viteză era de 80 km/h. Bărbatul a fost amendat cu 54.000 de euro pentru această contravenţie. Legislaţia rutieră finlandeză prevede amenzi proporţionale cu veniturile autorului contravenţiei. Omul de afaceri Reima Kuisla a avut, în anul fiscal precedent, venituri de 6,5 milioane de euro. "Dacă ai venituri mari, a trăi în Finlanda a devenit imposibil", a comentat Kuisla pe pagina sa de Facebook. "Mă gândesc cu seriozitate să mă mut în străinătate", a adăugat omul de afaceri. În anul 2002, un membru al conducerii companiei Nokia care avea salariul anual de 14 milioane de euro a plătit o amendă de 116.000 de euro pentru depăşirea vitezei maxime admise cu 25 de km/h.
Aproape 60 de familii din Cluj-Napoca au primit înştiinţări din partea primăriei conform cărora municipalitatea este obligată să le strămute mormintele din Cimitirul Mănăştur, după ce a pierdut un proces intentat de proprietarii unui teren limitrof, ambele părţi implicate apelând la CEDO. Mai multe familii care au concesionat locurile de veci pe 20 de ani, încă din anul 2000, de la Primăria Cluj-Napoca, au primit în ultimele zile înştiinţări în care se arată că terenul pe care se află locurile de înhumare din Cimitirul Mănăştur a făcut obiectul unui proces pierdut de municipalitate, transmite corespondentul MEDIAFAX. "Sentinţa, definitivă şi executorie, obligă Consiliul Local Cluj-Napoca să strămute locurile de veci (mormintele) edificate pe fâşia de teren adiacentă străzii Frunzişului, lângă proprietăţile reclamanţilor Balibanu Ileana şi SC VSV Invest Grup SRL", se arată în adresa Primăriei Cluj-Napoca. Purtătorul de cuvânt al Primăriei Cluj-Napoca, Oana Buzatu, a declarat, vineri, corespondentului MEDIAFAX că anul trecut municipalitatea a deschis un proces la CEDO, solicitând ca sentinţa respectivă să nu fie pusă în aplicare. "Primăria a informat zilele trecute concesionarii locurilor de veci din Cimitirul Mănăştur referitor la existenţa unei sentinţe definitive şi irevocabile, cu o solicitare de punere în executare, privind exhumarea a 58 de morminte pe motiv că acestea sunt prea aproape de limita de proprietate a unor proprietari de terenuri. Aceştia intenţionează să utilizeze terenurile în scopuri imobiliare. Anul trecut, Primăria Cluj-Napoca a deschis un proces la CEDO solicitând ca sentinţa respectivă să nu fie pusă în aplicare, astfel încât nu se pune problema strămutării şi exhumării imediate a acestor locuri de veci", a spus Buzatu. Potrivit acesteia, municipalitatea clujeană aşteaptă o soluţie favorabilă din partea CEDO, în condiţiile în care în momentul în care s-a cerut în instanţă strămutarea mormintelor, delimitarea cimitirului exista, iar cei care au cumpărat terenuri lângă cimitir ştiau că limita lor de proprietate este aceeaşi cu limita cimitirului. "Cele 58 de locuri de veci găzduiesc mai multe persoane înhumate. Au existat o serie de revendicări de teren din partea foştilor proprietari care au avut parcele pe teritoriul Cimitirului Mănăştur, iar după ce acestea li s-au retrocedat, le-au vândut. Noii proprietari au cerut instanţei strămutarea mormintelor, pe motiv că acestea se află într-un perimetru de zonă sanitară tampon, de 50 de metri, până la imobilele pe care doreau să le construiască, deşi acestea se află în interiorul cimitirului. În momentul în care au cumpărat terenul, aceşti investitori imobiliari, cărora instanţa le-a dat câştig de cauză, ştiau că terenul se învecinează cu cimitirul şi ştiau la ce distanţă sunt mormintele", a explicat Buzatu. Potrivit acesteia, pe rolul instanţelor clujene au mai fost procese similare, în care primăria a fost dată în judecată pentru strămutarea altor morminte, dar unele cereri ale persoanelor respective au fost respinse. "Unde instanţa a stabilit că interesul public primează interesului privat, a câştigat primăria, unde instanţa a stabilit invers, au câştigat acei investitori. În măsura în care am pierde şi la CEDO şi ar trebui pusă sentinţa în aplicare, li se vor asigura concesionarilor alte locuri de veci, iar strămutarea se va face pe cheltuiala municipalităţii", a mai spus purtătorul de cuvânt al Primăriei Cluj-Napoca. Buzatu a subliniat că, potrivit noului PUG adoptat la începutul acestui an, întreaga suprafaţă de teren în care se află Cimitirul Mănăştur apare încadrată ca zonă de cimitir, "pe care nu se poate construi nimic". Zoe Buz, una din persoanele care are trei locuri de veci printre cele care trebuie strămutate, într-unul fiind înhumat fiul său, decedat în anul 2000 în urma unui accident rutier, se declară revoltată de situaţie şi ameninţă că va da primăria în judecată. "Ce ar trebui să fac acum, să iau osemintele băiatului meu în braţe şi să le duc în altă parte? De când am fost anunţaţi că mormintele trebuie strămutate, şi eu şi soţul meu ne-am îmbolnăvit. Aşteptăm să se rezolve această problemă", a spus Buz. La rândul său, asociatul firmei VSV Invest Grup, Sorin Vamoş, a declarat, vineri, corespondentului MEDIAFAX că vrea să construiască în zonă două blocuri cu o înălţime de zece etaje, respectiv 16 etaje, investiţia fiind blocată de ani de zile din cauza municipalităţii "care, ilegal şi cu bună ştiinţă, a refuzat eliberarea certificatului de urbanism pentru aceste investiţii". "Cimitirul Mănăştur a fost extins de Primăria Cluj-Napoca fără a exista toate autorizaţiile necesare, fără respectarea distanţei sanitare minime de 50 de metri la care se adaugă trei metri, o perdea de arbuşti. Mai mult, a avizat înhumări la 15 centimetri de limita mea de proprietate. Noi ne-am adresat CEDO văzând că primăria nu pune în aplicare sentinţa şi aşteptăm zilele următoare un răspuns. Luăm în calcul şi să ne adresăm instanţei şi să cerem despăgubiri pe zi de întârziere", a spus Vamoş. Acesta a mai precizat că a atacat PUG-ul, acuzând faptul că acesta a fost întocmit "cu dedicaţie, fără…
Preşedintele Klaus Iohannis şi soţia sa asistă, sâmbătă după-amiază, la Sibiu, la cel de-al treilea meci din întâlnirea de Cupa Davis România - Israel, fiind întâmpinaţi la sosirea la Sala Transilvania de viceprimarul Virgil Popa şi de Marius Vecerdea, antrenorul de tenis al şefului statului. Klaus Iohannis şi soţia sa, Carmen, au ajuns, sâmbătă, în jurul orei 15.00, la Sala Transilvania din Sibiu, unde are loc al treilea meci din întâlnirea de Cupa Davis dintre România şi Israel, transmite corespondentul MEDIAFAX. Cei doi au fost aduşi cu maşina până în faţa intrării oficiale a sălii, unde au fost întâmpinaţi de viceprimarul Sibiului Virgil Popa (PNL) şi de Marius Vecerdea, antrenorul personal de tenis al şefului statului. Vecerdea i-a oferit lui Carmen Iohannis un buchet de flori, după care au intrat cu toţii în Sala Transilvania, fără ca şeful statului să facă declaraţii jurnaliştilor prezenţi. Preşedintele şi soţia sa asistă la meci dintr-o lojă aflată în imediata apropiere a terenului, în timp ce în loja din dreapta se află fostul tenismen Ilie Năstase, iar în cea din stânga, viceprimarul Virgil Popa. În timpul intonării imnului României, preşedintele Iohannis a ţinut mâna dreaptă la inimă. În cel de-al treilea meci al întâlnirii, Horia Tecău şi Florin Mergea joacă împotriva lui Edan Leshem şi Bar Tzuf Botzer. Carmen Iohannis a asistat, vineri, la primul meci din întâlnirea de Cupa Davis dintre România şi Israel, câştigată de tenismenul Adrian Ungur în faţa lui Bar Tzuf Botzer, în Sala Transilvania din Sibiu. Marius Copil, locul 168 ATP, l-a învins, tot vineri, în Sala Transilvania din Sibiu, cu scorul de 6-7 (3), 7-6 (3), 6-4, 6-2, pe Dudi Sela, locul 108 ATP, în a doua partidă a întâlnirii România - Israel, din cadrul turului I al Grupei I a Zonei Euro-africane a Cupei Davis. În urma acestui meci, care a durat aproape trei ore, România conduce cu scorul de 2-0 şi mai are nevoie de un singur punct din ultimele trei întâlniri, pentru a accede în faza următoare a competiţiei. Partida de dublu are loc sâmbătă, iar ultimele două meciuri de simplu se vor desfăşura duminică, de la ora 13.00. La începutul lunii februarie, şeful statului a asistat, la Galaţi, la meciul Simonei Halep împotriva sportivei spaniole Silvia Soler-Espinosa, din primul tur al Grupei Mondiale II a Fed Cup. Klaus Iohannis obişnuieşte să joace tenis, în 2012 el apărând jucând tenis în biroul său de la Primăria Sibiu, într-un spot de promovare a unui turneu de tenis desfăşurat la Sibiu, el spunând atunci că iniţiativa i s-a părut "suficient de notabilă" pentru a o promova. Sursa: gandul.info
Preşedintele Klaus Iohannis face, marţi şi miercuri, o vizită oficială în R. Moldova, la aproape o săptămână după ce Parlamentul a votat Guvernul condus de Chiril Gaburici, şeful statului având pe agendă convorbiri cu omologul moldovean, cu premierul, dar şi cu liderii principalelor partide politice. Preşedintele Klaus Iohannis va face, marţi şi miercuri, prima vizită oficială în Republica Moldova, după ce pe 18 februarie programul şi Cabinetul prezentat de Chiril Gaburici a fost votat de Parlamentul de la Chişinău, la două luni şi jumătate de la alegerile din 30 noiembrie. Vizita va debuta, marţi, cu o întrevedere tête-à-tête cu omologul moldovean, Nicolae Timofti, urmată de convorbiri oficiale, cu participarea membrilor celor două delegaţii. Totodată, şeful statului se va întâlni cu noul premier de la Chişinău, Chiril Gaburici. În seara zilei de marţi, preşedintele R. Moldova, Nicolae Timofti, va oferi un dineu oficial în cinstea lui Klaus Iohannis, la celebrul combinat de vinuri "Cricova". În cea de-a doua zi a vizitei, preşedintele Klaus Iohannis se va întâlni cu liderii principalelor partide politice de la Chişinău: Vlad Filat, preşedintele Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM), Marian Lupu, preşedintele Partidului Democrat din Moldova (PDM), Mihai Ghimpu, liderul Partidului Liberal (PL), dar şi cu preşedintele Parlamentului, Andrian Candu. De asemenea, şeful statului se va adresa studenţilor de la Universitatea de Stat din Moldova şi va depune o coroană de flori la Monumentul "Ştefan cel Mare şi Sfânt". În calitate de preşedinte ales, Klaus Iohannis a vizitat R. Moldova pe 28 noiembrie 2014, prima în afara României pe care a făcut după alegerile din noiembrie. "Vă promit că România va proteja fără doar şi poate integritatea teritorială şi interesele economice ale Republicii Moldova", a afirmat atunci Klaus Iohannis, într-o conferinţă de presă comună cu Vlad Filat. Iohannis a mai spus că "nu există o altă ţară decât Republica Moldova care este atât de importantă pentru noi, românii, pentru România, pentru relaţiile externe ale României". De altfel, Klaus Iohannis a dorit ca prima sa vizită oficială externă în calitate de preşedinte să aibă loc la Chişinău. Programată pentru 22 şi 23 ianuarie, vizita a fost amânată ca urmare a faptului că nu erau întrunite în Republica Moldova condiţiile pentru vizita de stat a preşedintelui României. Potrivit unui comunicat de presă al Administraţiei Prezidenţiale, Klaus Iohannis şi Nicolae Timofti au avut, pe 19 ianuarie, o convorbire telefonică, cei doi şefi de stat apreciind că nu erau întrunite în Republica Moldova condiţiile pentru vizita de stat a preşedintelui român. Totodată, ei au convenit ca vizita de stat la Chişinău a preşedintelui Klaus Iohannis să aibă loc după instalarea unui nou guvern moldovean. Pe 12 februarie, premierul desemnat Iurie Leancă nu a primit votul de încredere al Parlamentului, astfel că preşedintele Nicolae Timofti l-a desemnat, pe 14 februarie, pe Chiril Gaburici, propus de către Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM), să formeze Guvernul. Programul şi Cabinetul propuse de Gaburici au primit, pe 18 februarie, votul parlamentarilor moldoveni. Guvernul Gaburici a fost votat de 60 de parlamentari, inclusiv de comuniştii lui Vladimir Voronin. Întrebat dacă Guvernul Gaburici votat cu sprijinul comuniştilor reprezintă o soluţie bună, preşedintele Klaus Iohannis a declarat că este "bine că există un guvern, fiindcă această tranziţie a durat mult". "Am spus-o şi rămân la părerea mea: varianta pe care am văzut-o noi cea mai bună ar fi fost ca partidele proeuropene care au fost votate de o majoritate să formeze acest guven. Nu a fost şi s-a ajuns la această soluţie de compromis", a afirmat, la Digi 24, şeful statului, pe 19 februarie. Suirsa: mediafax
Cele mai multe infracţiuni se înregistrează în cartierele Speranţa, Văleni, şi în zona supermarketurilor. O ameninţare pentru siguranţa populaţiei o reprezintă încă infractorii minori. În ultimii doi ani, cele mai mari bătăi de cap le-au dat poliţiştilor din Piatra Neamţ grupările de minori conduse de Paul Bumberică, zis Orlando, sau clanul Neda care acţionau în zonele aglomerate din oraş. Ţinta micilor infractori care nu împliniseră 14 ani, erau bătrânii neajutoraţi. Aceştia erau urmăriţi şi tâlhăriţi, de multe ori prin metode violente, de banii pe care îi aveau la ei. S-au întâmplat astfel de fapte în zona Pieţei Centrale, în cartierele Precista sau Mărăţei, dar şi în centrul municipiului. Populaţia a fost atât de revoltată de impotenţa autorităţilor, încât în zona Pieţei Centrale au fost amplasate afişe cu chipul lui Orlando şi avertismentul adresat clienţilor să se ferească de micul infractor. De altfel, Paul Bumberică a stabilit şi un record în materie. La vârsta de 13 ani, el avea la activ zeci de fapte penale, tâlhării şi furturi din buzunare. Pe tot parcursul lui 2013 şi în primele trei luni din 2014, Orlando a comis 60 de fapte, adică mai bine de jumătate dintre infracţiunile comise în perioada amintită de copiii cu vârste sub 14 ani (119 fapte comise de 149 de minori sub 14 ani). Clanul Neda, format din minori cu vârste mai mici de 14 ani, avea la activ anul trecut 32 de fapte. Ana Maria Tănase, fata care a fost bătută de fostul şef Cezar Filip în sediul Poliţiei Municipiului a contabilizat şi ea două fapte, plus alte câteva împreună cu alţi tovarăşi. În prezent, Orlando şi-a mutat raza de acţiune în ţările din vestul Europei, iar Manex Neda, liderul grupării, care împlinise 14 ani, a fost arestat în aprilie 2014, fiind prins de poliţişti după ce a comis o tâlhărie. Furturi de subzistenţă de la supermarket În primele zece luni ale anului trecut, pe raza oraşului Piatra Neamţ se înregistraseră 71 de furturi din supermarketuri, media fiind de unul la patru zile. „În toate cazurile autorii au fost surprinşi în flagrant şi traşi la răspundere penală. Majoritatea persoanelor cercetate pentru comiterea infracţiunilor de furt din unităţile comerciale erau tineri cu vârste cuprinse între 16 şi 30 de ani“, a declarat subinspectorul Elena Bulgărea, purtătorul de cuvânt al IJP Neamţ. Zonele rău famate ale oraşului au rămas şi anul trecut cartierele mărginaşe Speranţa şi Văleni, unde patrule mixte de la Poliţia Municipiului, Poliţia Locală şi jandarmi au fost dirijate pentru a stăpâni fenomenul infracţional. O lungă perioadă, cartierul Speranţa a fost un adevărat focar de infracţionalitate, dat fiind că aici se aciuiau persoane de etnie rromă care nu aveau forme legale şi se ocupau cu furturi şi cerşetorie. Sursa: gandul
Iulian Herţanu, cumnatul premierului Victor Ponta, a fost reţinut, marţi, după ce a fost audiat timp de mai multe ore la DNA Ploieşti, în dosarul vizând fraudarea de fonduri europene pentru lucrări de canalizare la Comarnic, executate de SC Grossman Engineering Group, al cărei administrator este. Iulian Herţanu, care a fost adus la DNA Ploieşti marţi, la ora 11.40, a fost scos încătuşat din sediul instituţiei, miercuri dimineaţă, în jurul orei 4.30, după aproximativ 17 ore petrecute în sediul DNA Ploieşti, şi preluat de o dubă, fiind transportat în arestul Inspectoratului Judeţean de Poliţie Prahova, de la Câmpina, transmite corespondentul MEDIAFAX. Alături de Iulian Herţanu, au fost scoase din DNA Ploieşti, în stare de reţinere, alte două persoane cercetate în dosar, una dintre acestea fiind omul de afaceri Vladimir Ciorbă, administrator şi asociat la trei firme, care fusese adus la sediul instituţiei cu aproximativ o jumătate de oră înaintea lui Herţanu. Herţanu nu a făcut nicio declaraţie la ieşirea din sediul DNA Ploieşti. Potrivit unor surse judiciare, procurorii anchetează în acest dosar o deturnare de fonduri europene de peste şapte milioane de lei şi fapte de evaziune fiscală în cuantum de 2,5 milioane lei, fapte comise în perioada 2011-2015. În cursul zilei de miercuri, cumnatul premierului şi ceilalţi doi suspecţi reţinuţi în acest dosar vor fi prezentaţi instanţei supreme cu propunere de arestare preventivă. În acest dosar, alături de Iulian Herţanu şi Vladimir Ciorbă, mai sunt vizaţi deputatul Sebastian Ghiță, preşedintele Consiliului Judeţean Prahova, Mircea Cosma, şi fiul acestuia, deputatul PSD Vlad Cosma, toţi trei puşi sub control judiciar, precum şi fostul consilier judeţean Mihai Coman, reţinut, de asemenea, în cursul serii de marţi. Toţi cei vizaţi în acest dosar privind fraudarea fondurilor europene au fost audiaţi, marţi, de către procurorii anticorupţie la sediul DNA Ploieşti. Pe perioada controlului judiciar, Mircea Cosma nu-şi poate exercita funcţia de preşedinte al CJ Prahova. Vladimir Răzvan Ciorbă, administrator şi asociat la SC CVR Asfalt Construct Group SRL, SC CVR Activities Group SRL Bucureşti şi SC Gefam Pro SRL Dobroeşti, este suspectat că, împreună cu Iulian Herţanu, precum şi cu Mihail Marian Coman, administrator şi asociat la SC Indserv SRL Ploieşti şi SC Indserv Proiect SRL Ploieşti şi angajat al SC Hidro Prahova SA, în funcţia de consilier al directorului general, din 24 mai 2012, "au constituit un grup infracţional pentru a acţiona în vederea câştigării frauduloase a contractului de lucrări având ca obiect «Extindere reţele de canalizare în oraşul Comarnic»". Contractul a fost semnat în 13 ianuarie 2012, între Asocierea SC Grossman Engineering Group SRL - SC Euroconstruct Trading 98 SRL şi SC Hidro Prahova SA Ploieşti, acesta fiind finanţat în mare parte din fonduri de la Uniunea Europeană. Anchetatorii îi suspectează pe reprezentanţii acestor firme că şi-ar fi însuşit importante sume de bani din acest proiect, prin schimbarea ilegală a destinaţiei fondurilor obţinute şi prin sustragerea de la plata contribuţiilor datorate către stat, respectiv prin evidenţierea unor cheltuieli nereale sau operaţiuni fictive în documentele societăţilor pe care le-au controlat, au declarat pentru MEDIAFAX surse judiciare. Sursa: mediafax
Senatorul PSD Ion Ariton, fost ministru al Economiei, a venit marţi la DNA, pentru a fi audiat în dosarul în care este suspectat că a determinat reprezentanţii a 10 companii de stat, printre care Hidroelectrica şi Romgaz, să sponsorizeze ilegal, cu peste 1,7 milioane de lei, organizarea Galei Bute. Ion Ariton a ajuns la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) cu puţin timp înainte de ora 10.00 şi la intrare nu a făcut nicio declaraţie. Fostul ministru al Economiei a fost citat să se prezinte marţi la DNA, după ce Senatul a avizat, în 12 februarie, începerea urmăririi penale a senatorului PSD, în dosarul "Gala Bute". Ariton este acuzat de procurori că ar fi determinat reprezentanţii a zece companii de stat, printre care Hidroelectrica, Nuclearelectrica şi Romgaz, să sponsorizeze ilegal, cu peste 1,7 milioane lei, organizarea Galei Bute de către firma lui Rudel Obreja. DNA vrea să înceapă urmărirea penală în cazul fostului ministru al Economiei Ion Ariton pentru participaţie improprie la abuz în serviciu şi folosire a influenţei în scopul obţinerii de foloase necuvenite. "În calitatea sa de ministru al Economiei, Ariton Ion i-ar fi determinat pe reprezentanţii a 10 companii de stat aflate în subordinea sa (Hidroelectrica SA, Transelectrica SA, Nuclearelectrica SA, SNTGN Transgaz SA, Complexul Energetic Turceni SA, Complexul Energetic Rovinari SA, SNGN Romgaz SA, Oil Terminal SA, IAR Ghimbav SA şi Societatea Naţională a Apelor Minerale SA) să sponsorizeze, cu suma totală de 1.742.830 lei, organizarea galei internaţionale de box profesionist organizată la Bucureşti la data de 09.07.2011, în cadrul căreia a evoluat sportivul Lucian Bute", potrivit DNA. Fostul ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului, deputatul PMP Elena Udrea, a fost dusă luni din arest la DNA, unde procurorii i-au adus la cunoştinţă că are calitatea de suspect în dosarul "Gala Bute" şi i-au prezentat acuzaţiile. Elena Udrea este în arest din seara zilei de 10 februarie, când a fost reţinută de procurorii DNA, în ziua următoare ea fiind arestată pentru 30 de zile prin decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în dosarul "Microsoft". Decizia a fost contestată de Elena Udrea şi s-a judecat marţi la ICCJ, care va hotărî dacă aceasta rămâne în arest sau va fi pusă în libertate. Direcţia Naţională Anticorupţie a cerut luni un nou aviz de la Camera Deputaţilor pentru urmărirea penală şi arestarea preventivă a Elenei Udrea, pentru trei noi fapte de luare de mită, în dosarul "Gala Bute", privind contracte încheiate de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului cu mai multe firme. În această cauză, Camera Deputaţilor a încuviinţat, în 9 februarie, urmărirea penală şi arestarea preventivă a Elenei Udrea pentru abuz în serviciu, tentativă la folosirea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete pentru obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul Uniunii Europene, folosire a influenţei în scopul obţinerii de foloase necuvenite şi luare de mită. DNA a precizat că, ulterior, au apărut noi elemente "ce au conturat suspiciunea săvârşirii unor alte fapte, care nu erau cunoscute la momentul sesizării Camerei Deputaţilor". În dosarul "Gala Bute" sunt arestaţi preventiv fostul preşedinte al Federaţiei Române de Box Rudel Obreja şi primarul municipiului hunedorean Lupeni, Cornel Resmeriţă. Fostul consilier al Elenei Udrea Ştefan Lungu şi fostul secretar general în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului Gheoghe Nastasia sunt cercetaţi în arest la domiciliu. În acelaşi dosar este arestat preventiv, din 8 februarie, şi Tudor Breazu, administratorul moşiei de la Nana a Elenei Udrea. De asemenea, potrivit unor documente ale DNA obţinut de MEDIAFAX, Ana Maria Topoliceanu, fosta şefă a Companiei Naţionale de Investiţii, este urmărită penal pentru luare de mită, în dosarul Gala Bute. Sursa: mediafax
Procurorii DNA fac 14 percheziţii, marţi, în Bucureşti şi Ploieşti, la sediile mai multor societăţi comerciale, între care şi cea a surorii şi cumnatului lui Victor Ponta, Iulian Herţanu, precum şi la locuinţa acestora, într-un dosar privind infracţiuni de fraudare a fondurilor UE. Anchetatorii suspectează că în dosarul în care au loc percheziţii la mai multe firme, între care şi cea a surorii şi cumnatului lui Victor Ponta, s-ar fi deturnat aproximativ 54 la sută din fondurile dintr-un proiect european, prejudiciul fiind estimat la 7,8 milioane de lei, spun surse judiciare. Sursele citate au declarat, pentru MEDIAFAX, că în acest dosar, care vizează infracţiuni de fraudare a fondurilor UE, anchetatorii suspectează că s-ar fi deturnat aproximativ 54 la sută din fondurile dintr-un proiect european, banii fiind însuşiţi în interes propriu. De asemenea, în cauză sunt suspiciuni şi cu privire la comiterea unor infracţiuni asimilate celor de corupţie, printre care şi fapte de evaziune fiscală. Prejudiciul produs ar fi fost estimat la 7,8 milioane de lei, la care s-ar adăuga un prejudiciu de 2,5 milioane de lei, din evaziune fiscală, au precizat sursele citate. Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie Ploieşti fac cercetări într-o cauză penală privind infracţiuni asimilate celor de corupţie şi infracţiuni de fraudare a fondurilor Uniunii Europene, se arată într-un comunicat de presă al DNA. Potrivit sursei citate, în acest dosar au loc 14 percheziţii, majoritatea în Bucureşti şi Ploieşti, la sediile unor societăţi comerciale şi la domiciliile unor persoane. Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că una dintre firmele la care se fac percheziţii este SC Exfin SRL, fondată de Cornelia Naum, mama premierului Victor Ponta, care este controlată în prezent de către sora şi cumnatul primului ministru, Alexandra şi Iulian Herţanu. Potrivit surselor citate, Iulian Herţanu ar urma să fie dus la audieri, la DNA Ploieşti. Procurorii sunt sprijiniţi în această cauză de Serviciul Român de Informaţii şi Brigada Specială de Intervenţie a Jandarmeriei. Sursa: mediafax
Ministerul de Externe lansează, luni, programul "Dialog cu diaspora pe teme consulare", prin care se vor organiza acţiuni pro-active de promovare a programelor şi proiectelor derulate de MAE, pentru asigurarea asistenţei şi protecţiei cetăţenilor românilor aflaţi în străinătate. Potrivit unui comunicat remis MEDIAFAX, Ministerul Afacerilor Externe demarează, începând de luni, programul "Dialog cu diaspora pe teme consulare", prin care se vor organiza acţiuni pro-active de promovare a programelor şi proiectelor derulate de MAE, pe linia modernizării activităţii consulare, în vederea asigurării asistenţei şi protecţiei cetăţenilor români aflaţi în străinătate. Campania are rolul de a explica cetăţenilor români întreaga gamă de servicii consulare modernizate şi informatizate care le stau la dispoziţie sau se află în curs de implementare, astfel încât platforma E-Cons să fie folosită cât mai eficient. "Dialog cu Diaspora pe teme consulare" se va desfăşura în prima jumătate a anului 2015, o echipă a Ministerului Afacerilor Externe urmând să se deplaseze în destinaţiile cele mai solicitate din punct de vedere consular - Italia, Spania, Franţa, Germania, Marea Britanie, Austria, Belgia şi Grecia - pentru a prezenta comunităţilor de români de acolo - beneficiarii direcţi ai acestor programe – sistemul de servicii consulare E-Cons. MAE apreciază că aceste întâlniri vor reprezenta şi o bună oportunitate pentru ca reprezentanţii Centralei MAE să afle direct de la comunităţile de români problemele cu care se confruntă acestea pe palierul consular şi pentru a discuta, împreună, cele mai eficiente modalităţi de soluţionare a acestora pe termen lung. Primele întâlniri vor avea loc în cursul săptămânii viitoare, la Roma şi Madrid. "Ceea ce ne propunem este ca publicul român - din ţară şi de peste hotare - să fie informat corect şi să se poată folosi de serviciile consulare modernizate la deplina lor capacitate. Am avut în vedere demararea acestei campanii pentru a încuraja un dialog sincer între reprezentanţii Ministerului Afacerilor Externe şi cetăţeanul român din străinătate, care apelează la noi în primul rând pentru servicii consulare. S-au făcut în ultimii ani eforturi pentru modernizarea acestor servicii şi este timpul ca aceste lucruri să se vadă şi să se resimtă şi la ghişeu, de către cetăţean. Dincolo de această modernizare a serviciilor consulare, principiile care ghidează conduita Corpului Consular trebuie să se bazeze pe deschidere faţă de cetăţean, amabilitate, promptitudine, bun-simţ şi interes faţă de nevoile fiecărui individ în parte", a declarat ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, citat în comunicat. "Ca viziune pe termen lung, consider că acest program de «Dialog cu Diaspora» poate fi extins şi la alte teme de interes pentru românii de peste hotare, prin care să ne angajăm în proiecte comune, în teme de dezbatere care servesc interesul naţional şi, până la urmă, interesul fiecărui cetăţean în parte. Pentru că politica externă nu are o destinaţie abstractă, ci are ca beneficiar direct cetăţeanul român", a mai spus şeful diplomaţiei. În cadrul acţiunilor stabilite prin programul "Dialog cu Diaspora pe teme consulare", echipa MAE va organiza şi reuniuni regionale, cu diplomaţii şi funcţionarii consulari din statele aflate în proximitatea celor vizate direct de itinerariul campaniei, în vederea schimbului de bune practici în ceea ce priveşte folosirea E-Cons şi a Manualului de proceduri consulare. Complementar acestor întâlniri cu reprezentanţii diasporei, Departamentul Consular al MAE a lansat, în această săptămână, propriul cont de Facebook - Departamentul Consular - MAE Romania. Pagina de Facebook a Departamentului Consular se adresează în special cetăţenilor români care călătoresc sau locuiesc în străinătate şi va publica informaţii consulare utile, alerte şi informaţii de călătorie, precum şi alte informaţii despre activitatea Departamentului Consular, informează MAE. Totodată, în cadrul programului vor fi organizate şi sesiuni tematice de dialog (sesiuni de Q&A) cu cetăţenii români pe pagina de Facebook a Departamentului Consular. Sesiunile vor fi bilunare, iar cetăţenii români interesaţi vor putea adresa întrebări pe tematica consulara anunţată în prealabil, urmând să primească răspuns în decurs de cel mult 24 de ore. Sursa: mediafax

logo tele moldova

Postul de Televiziune Tele Moldova Plus indeplineste toate caracteristicile sirigorile unui post de televiziune regional avand licenta prin satelit nr.S-TV 306 din 30 iulie 2013 si licenta TV-C 667 din 7 martie 2013.

Populare

Recent Comentate

Galerie Foto