National

Serviciul Român de Informații subliniază că este o instituție supusă controlului parlamentar și că, în plus, are un Cod de Conduită Etică "asumat și implementat la toate nivelurile". "SRI este o instituție supusă controlului parlamentar, printr-o comisie dedicată activității sale. Am răspuns cu promptitudine și complet oricăror cereri venite din partea acesteia. Mai mult, au fost situații în care conducerea SRI a cerut audierea în cadrul acestei comisii parlamentare pentru a clarifica eventualele nelămuriri apărute în spațiul public. În plus, față de controlul intern și cel parlamentar, actuala conducere a SRI a elaborat și aprobat un cod de conduita etică care stabilește norme și limite foarte clare în ceea ce privește deontologia profesională a ofițerului de informații. La acest moment Codul de Conduita Etică este asumat și implementat la toate nivelurile Serviciului Român de Informații. Fidel misiunii asumate de a înfăptui securitatea națională, Serviciul Român de Informații îi asigură pe toți cetățenii României că nu are alt țel decât acela de a apăra interesele poporului român și de a respecta Constituția și legile țării", se precizează într-un comunicat postat vineri pe site-ul instituției. Tot vineri, Serviciul a informat că nu există cazuri în care să fi monitorizat din punct de vedere operativ dosare penale aflate pe rolul instanțelor de judecată. Potrivit comunicatului SRI, aceste precizări survin solicitărilor mass-media din ultima perioadă.
Sindicaliștii Federației Sanitas se pregătesc de proteste și de un miting de amploare pe 19 octombrie, nemulțumiți de limitarea sporurilor la nivelul ordonatorului principal de credite și de propunerea referitoare la transferarea contribuțiilor de la angajator la angajat. "Consiliul Național al Federației SANITAS a hotărât câteva mișcări de protest în luna octombrie. Vom începe cu strângerea de semnături pentru o posibilă grevă, dar până atunci vom încerca câteva pichetări la sediul ministerelor Finanțelor, Sănătății și Muncii, în săptămâna 2-6 octombrie. Vrem să organizăm un mare miting în data de 19 octombrie, unde estimăm să avem în jur de 15-20.000 de participanți", președintele Federației sindicale SANITAS București, Viorel Hușanu. Liderul sindical susține că a decis pichetarea ministerelor din două-trei motive importante, care au "un impact devastator în sistemul de sănătate și asistență socială". "În principal sunt două-trei motive, dar foarte importante, care au impact devastator în sistemul de sănătate și asistență socială. Lista este însă foarte lungă. Cele două-trei importante sunt limitarea sporurilor la nivelul ordonatorului principal de credite, iar așa cum am spus încă din luna mai, când încă nu se publicase în Monitorul Oficial, Legea salarizării, care duce clar la scăderi de venituri în sănătate, pentru că spitalele mari nu se vor putea închide pe acest 30%, ordonatorul principal de credite fiind Ministerul Sănătății. De asemenea, tichetele de masă vor dispărea de la 1 ianuarie, chiar dacă se spune că de la 1 decembrie 2018 se va acorda acea normă de hrană. Oamenii nu pot trăi cu promisiunea că între ianuarie și decembrie anul viitor nu vor lua nimic.
Preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude-Juncker, vrea organizarea unui summit privind viitorul Uniunii Europene. Acesta a propus ca întrunirea să aibă loc la Sibiu. Preşedintele Comisiei vrea ca summitul să înceapă pe 31 martie 2019, la o zi după ce Marea Britanie va părăsi Uniunea Europeană. „Alegerile pentru Parlamentul European vor avea loc la numai câteva săptămâni mai târziu (n.r. - după acel summit), în mai 2019. Europenii vor avea atunci întâlnire cu democraţia. Ei trebuie să meargă la urne înţelegând clar cum se va dezvolta Uniunea Europeană în anii următori. Din acest motiv îi propun preşedintelui Consiliului European Tusk şi României, ţara care va deţine preşedinţia Consiliului UE în prima jumătate a anului 2019, să se organizeze un summit special în România pe 30 martie 2019. Dorinţa mea este ca acest summit să se desfăşoare în frumosul oraş vechi Sibiu, sau Hermannstadt, după numele pe care îl cunosc eu. Acesta ar trebui să fie momentul în care ne strângem împreună pentru a lua deciziile necesare pentru o Europă mai unită, mai puternică şi democratică”, a afirmat Juncker în discursul rostit în plenul PE.Până atunci, în ce priveşte dezbaterea privind viitorul UE, Juncker a susţinut că „în lunile următoare trebuie să implicăm parlamentele naţionale şi societatea civilă la nivel naţional, local şi regional”. „În ultimii trei ani, membrii Comisiei au vizitat parlamentele naţionale de peste 650 de ori. Ei au participat de asemenea la dezbateri în peste 300 de dialoguri cetăţeneşti interactive desfăşurate în peste 80 de localităţi şi oraşe din 27 de state membre. Dar putem face mai mult. Din acest motiv sprijin ideea preşedintelui Macron de a organiza în 2018 convenţii democratice în toată Europa”, a spus Juncker.
Inspectoratul General pentru Situații de Urgență va desfășura lunar un exercițiu pentru testarea și verificarea sistemului de înștiințare, avertizare și alarmare în situații de protecție civilă. Exercițiul are drept scop antrenarea autorităților administrației publice locale, pregătirea populației prin cunoașterea semnificației semnalelor de alarmare, precum și verificarea funcționării sirenelor de alarmare publică. Prin intermediul acestor mijloace de alarmare pot fi transmise semnale acustice cu diferite semnificații sau pot fi transmise mesaje vocale care vizează anumite măsuri pentru comunitate, a informat IGSU. Simulările vizează atât verificarea echipamentelor care pot fi acționate în mod centralizat (simultan), cât și a celor cu acționare locală. Totodată, rezultatele verificărilor vor fi centralizate la nivel județean și vor face obiectul unor analize în cadrul comitetelor județene pentru situații de urgență, în vederea îmbunătățirii modului de alarmare a populației în situații de protecție civilă. Potrivit IGSU, se desfășoară lunar, la nivel național, exerciții destinate verificării funcționării mijloacelor de alarmare a populației, în scopul centralizării permanente a datelor privind starea de operativitate a echipamentelor de înștiințare, avertizare și alarmare, precum și pentru pregătirea continuă a autorităților administrației publice locale. Începând cu luna august, în prima zi de miercuri a fiecărei luni, în intervalul orar 10,00 — 11,00, au fost acționate sirenele de alarmare publică existente în toate județele. În cadrul acțiunilor de testare și verificare a sistemului de înștiințare, avertizare și alarmare în situații de protecție civilă derulate în luna august, la nivel național, din cele 6.913 mijloace tehnice de alarmare au fost acționate 5.460 de sirene pe timpul exercițiului, a precizat IGSU.Conform specialiștilor, cel mai des întâlnite situații în care este alarmată populația prin intermediul sirenelor electrice și electronice au loc pe timpul inundațiilor, când este semnalată iminența producerii unor viituri care să pună în pericol viața persoanelor. De asemenea, sistemul de înștiințare — alarmare este utilizat în cazul producerii unor accidente tehnologice în care sunt implicate substanțe periculoase, ruperii unor baraje hidrotehnice sau căderii obiectelor din atmosferă. Această metodă destinată protecției populației civile poate fi utilizată și pe timpul conflictelor armate.
Ministrul Comunicațiilor și Societății Informaționale, Lucian Șova, a cerut demisia membrilor Consiliului de Administrație de la Poșta Română, precum și a directorului general interimar al companiei, Andrei Stănescu, din cauza managementului defectuos din ultimul an, potrivit unui comunicat al ministerului de resort. În același timp, ministrul de resort a dispus trimiterea Corpului de control al MCSI la Compania Națională ’’Poșta Română’’. Totodată, Ministerul Comunicațiilor atrage atenția că toată conducerea Poștei Române are obligația legală să ia toate măsurile, astfel încât compania să nu ajungă în incapacitate de plată sau insolvență. ’’A sta pasiv și a aștepta ca acționarul majoritar să-și majoreze capitalul social, solicitând întâi de toate majorarea indemnizației membrilor Consiliului de Administrație, nu este în atribuția unui președinte al vreunui Consiliu de Administrație’’, notează sursa citată. Ministerul de resort precizează că suma destinată capitalizării CNPR este prevăzută în continuare în bugetul ministerului și nu este afectată de rectificarea bugetară. Poșta Română este o companie națională înființată conform Legii 31/1990. Poșta Română este deținută de statul român, prin Ministerul pentru Societatea Informațională, în proporție de 75%, și de Fondul Proprietatea, în proporție de 25%. Compania deține cea mai mare rețea de distribuție la nivel național, însemnând peste 80% din totalul subunităților poștale care operează, în prezent, în România. Peste 19 milioane de locuitori beneficiază de serviciile Poștei Române și peste 7,5 milioane de adrese sunt acoperite de rețeaua poștală proprie.
Mihai Fifor şi Gheorghe Şimon au depus, ieri după-amiază, la Palatul Cotroceni, jurământul şi au devenit noii miniştri la Apărare, respectiv Economie, în urma unei scurte ceremonii. La ceremonia de la Palatul Cotroceni au asistat preşedinţii Senatului şi Camerei Deputaţilor, Călin Popescu Tăriceanu şi, respectiv, Liviu Dragnea, premierul Mihai Tudose, şi miniştrii cabinetului său. Ceremonia a durat doar câteva minute, fără ca şeful statului, Klaus Iohannis, să facă declaraţii. Decretele de numire în funcţie a celor doi noi miniştri - Mihai Fifor, la Apărare şi Gheorghe Şimon, la Economie - au fost semnate de către preşedintele Klaus Iohannis la scurt timp de la propunerile anunţate de liderul PSD, Liviu Dragnea. Propunerile pentru cele două ministere au fost făcute de către liderul PSD, Liviu Dragnea, la finalul şedinţei BPN al partidului. Dragnea a precizat că l-a sunat luni seară pe preşedintele Klaus Iohannis pentru a-l informa despre aceste propuneri. „Este firesc să se întâmple aşa, discutăm de doi membri CSAT, două posturi importante în Guvernul României. Eram împreună cu primul ministru Mihai Tudose, l-am sunat pe preşedinte, l-am informat care vor fi propunerile noastre astăzi şi sigur a fost de acord cu asta. Preşedintele a spus, pe bună dreptate”, a declarat Liviu Dragnea la finalul unei reuniuni a conducerii PSD.
Social-democratul Mihai Fifor, propus să preia conducerea Ministerului Apărării, după două luni de conducere a Ministerului Economiei, s-a născut într-o familie de profesori, în municipiul Drobeta Turnu Severin, pe data de 10 mai 1970. El este licenţiat în Filosofie, doctor în Antropologie Socială şi a urmat cursurile Colegiului Naţional de Apărare şi Colegiului Naţional de Afaceri Interne. În 2015, a fost refuzat de preşedintele Klaus Iohannis pentru a prelua ministerul Transporturilor. În ceea ce priveşte activitatea profesională, Fifor a fost, între anii 1994-2001, cercetător ştiinţific principal la Institutul de Cercetări socio-umane „Nicolaescu-Plopşor” al Academiei Române, după care a deţinut funcţiile de director al Centrului judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale din Dolj şi manager al Muzeului Olteniei din Craiova. În 2009 a devenit secretar de stat în Ministerul Administraţiei şi Internelor, post pe care l-a mai avut şi în 2012. De asemenea, timp de trei ani, între 2009-2012, a fost manager la Muzeul Olteniei. Începând din 2012, Mihai Fifor este senator. În 2014, el a fost ales preşedintele Comisiei parlamentare de anchetă privind terenurile achiziţionate de familia fostului preşedinte Traian Băsescu la Nana.
Parchetul General a anunțat că a deschis un dosar penal, în care se efectuează cercetări "în rem" sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de abuz în serviciu și de falsificare a documentelor și evidențelor electorale, după dezvăluirile jurnalistului Dan Andronic despre alegerile prezidențiale din decembrie 2009. "În cursul zilei de astăzi, 24 aprilie 2017, la Secția de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație, a fost înregistrat un dosar penal care s-a constituit ca urmare a informațiilor făcute publice de către jurnalistul Dan Andronic și conform cărora există suspiciuni că în procesul electoral din decembrie 2009 s-au implicat unele autorități publice și/sau persoane, altele decât cele prevăzute de lege" se arată într-un comunicat al Parchetului General. Parchetul precizează că, în acest dosar, se efectuează cercetări "in rem" sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de abuz în serviciu și de falsificare a documentelor și evidențelor electorale. Jurnalistul Dan Andronic a scris recent că, în decembrie 2009, în turul doi al alegerilor prezidențiale, înalți demnitari ai statului român, printre care George Maior, Florian Coldea și Laura Codruța Kovesi, au mers acasă la Gabriel Oprea. El a susținut că Laura Kovesi și Coldea erau preocupați de câștigarea scrutinului de Traian Băsescu. În replică, fostul vicepremier Gabriel Oprea a declarat că întâlnirea organizată la el acasă a fost o "simplă cină", unde i-a invitat pe George Maior, Vasile Dîncu, Anghel Iordănescu, Dan Andronic și Neculai Onțanu. Gabriel Oprea a evitat de mai multe ori să spună dacă la acea întâlnire au fost prezenți Florian Coldea și Laura Codruța Kovesi.
Proiectul legii salarizării unitare a fost înregistrat luni la Senat, el fiind semnat de 205 parlamentari PSD și ALDE. Senatul este prima Cameră legislativă sesizată cu acest proiect, care a fost depus de ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu. Ea preciza luni, la finalul ședinței grupului senatorilor PSD, că parlamentarii au depus mai multe amendamente la acest proiect de act normativ, dar acestea "nu modifică sub nicio formă esența legii".
Federaţia Internaţională de Tenis a anunţat că fostul tenisman Ilie Năstase a fost suspendat provizoriu ca urmare a comportamentului pe care l-a avut la întâlnirea România - Marea Britanie, astfel că nu va avea acces la competiţiile ITF şi nu va primi acreditare. „Ancheta comisiei continuă. Pe durata anchetei nu se vor mai face alte comentarii” se arată în comunicatul ITF. Ilie Năstase a înjurat pe toată lumea, arbitri, adversare, ziarişti, la meciul Sorana Cîrstea - Johanna Konta, de la Mamaia. Năstase s-a enervat pentru faptul că jucătoarea britanică era tot timpul deranjată de ce se întâmpla pe teren şi în tribune, în timpul evoluţiei ei. Năstase i-a reproşat situaţia arbitrului de scaun, pe un ton nepotrivit. Oficialul l-a chemat pe arbitrul principal, elveţianul Andreas Egli, care l-a trimis la vestiare pe fostul tenisman. Năstase l-a înjurat pe Egli, apoi a adresat cuvinte jignitoare şi către Johanna Konta şi căpitanul Marii Britanii, Anne Keothavong, înainte de a părăsi terenul. După scurt timp, Johanna Konta a izbucnit în plâns, iar meciul a fost întrerupt şi jucătoarele au plecat la cabine. Arbitrul a rugat-o pe Simona Halep să le vorbească fanilor, acestea cerându-le spectatorilor să respecte jucătoarele adverse. Partida a fost reluată după 20-25 de minute.
România a încheiat participarea la Campionatul European de gimnastică disputat la Cluj-Napoca în forţă, cu un bilanţ de patru medalii, două de aur, una de argint şi una de bronz. Artizanii acestei performanţe au fost veteranii celor două loturi de gimnastică, Marian Drăgulescu şi Cătălina Ponor. Lor li s-a alăturat cu un bronz Larisa Iordache. Restul membrilor loturilor au avut evoluţii modeste, majoritatea ratând calificarea în finală, iar gimnastele Ioana Crişan şi Olivia Cîmpian, clasându-se pe locurile 18, respectiv 23 în concursul de individual compus. La Europenele de anul trecut, de la Berna, România a cucerit două medalii de argint la masculin, ambele prin Marian Drăgulescu (sol şi sărituri), şi două de bronz la feminin, ambele prin Cătălina Ponor (sol şi bârnă).
România are nevoie de un sistem integrat de avertizare care să permită alarmarea unui număr mare de cetăţeni, a declarat prim-adjunctul inspectorului general al IGSU, locotenent colonel Cristian Radu, acesta precizând că din numărul total al echipamentelor de avertizare şi alarmare, pe timpul exerciţiilor desfăşurate, gradul de audibilitate a fost de 48%. Totodată, el a subliniat necesitatea creşterii de echipamente de avertizare şi alarmare şi a atras atenţia că este nevoie de căi alternative pentru transmiterea mesajelor către populaţie. Potrivit oficialului IGSU, pe timpul exerciţiului de alarmare, 6.045 de sirene au fost funcţionale, iar 635 nu au funcţionat. Prezent la conferinţă, secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Interne, Raed Arafat, a atras atenţia că, deşi se cunoşteau date despre exerciţiu - zile, ore - nu există un sistem eficient de alertare al populaţiei, una dintre probleme fiind activarea sirenelor. „Nu putem spune că dispunem de un sistem de alertare eficient. La nivel local au fost greutăţi în pornirea sirenelor, mai mult din caza factorului uman. Centralizarea comenzii sirenelor este foarte importantă. Am încercat soluţii alternative, una fiind aplicaţia departamentului care funcţionează, dar răspândirea este limitată la acest moment a arătat oficialul MAI.
Poliţia a deschis dosar penal in rem. Ancheta este coordonată de procurorii de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Haţeg. În funcţie de complexitatea ulterioară a cauzei, dosarul ar putea fi preluat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara. Până ieri, poliţiştii audiaseră trei persoane care se aflau pe munte în momentul avalanşei, ei luând în calcul inclusiv varianta ca aceasta să fi fost provocată. „Este vorba despre şeful grupului care se afla cu cele 50 de persoane pe munte şi alţi doi din grup care au intervenit în momentul avalanşei pentru a-i ajuta pe cei care au fost loviţi de căderea de zăpadă. Oricum, urmează ca absolut toate persoanele care se aflau pe munte să fie audiate” a declarat purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliţie al judeţului Hunedoara, Laura Bradu. Salvamontiştii şi jandarmii montani au avertizat, cu două zile înainte, asupra riscului iminent de avalanşă în masivele Retezat şi Parâng, după ce la munte a nins, iar stratul de zăpadă depăşea un metru la peste 1.800 de metri altitudine
Călin Popescu-Tăriceanu a fost ales sâmbătă preşedintele ALDE, el fiind unicul candidat pentru această funcţie în partid, transmite Agerpres. Delegaţii Congresului ALDE l-au votat pe Tăriceanu, prin vot electronic, cu 1.065 voturi pentru, din 1.094 exprimate. „Trebuie să vă mulţumesc tuturor din inimă, în mod sincer, pentru încrederea acordată... Împreună trebuie să reuşim un plan ambiţios pe care vi l-am prezentat. Vreau să le mulţumesc colegilor, doamnei Norica Nicolai şi membrilor comisiei care au asigurat desfăşurarea şi numărarea voturilor pentru modul exemplar în care au lucrat”, a afirmat Tăriceanu după anunţarea rezultatelor. Votarea preşedintelui şi a structurilor de conducere statutare ale partidului s-a desfăşurat pe parcursul a patru ore, iar până la comunicarea rezultatelor a mai durat o oră şi jumătate. Delegaţii la Congresul ALDE şi-au ales sâmbătă și Biroul Politic Executiv format din 33 de persoane, dintre care 16 sunt vicepreşedinţi şi 17 sunt membri. Printre vicepreşedinţii aleşi sunt: vicepremierul Graţiela Gavrilescu, ministrul Energiei, Toma Petcu, deputaţii Andrei Gerea şi Varujan Vosganian şi ministrul de Externe,Teodor Meleşcanu.
Fiscul doreşte revenirea la sistemul globalizării veniturilor, aplicat până în 2005, combinat cu un sistem de deduceri ale unor cheltuieli, precum cele privind pensiile private, asigurările de sănătate. Ministrul Finanţelor Publice, Viorel Ştefan, spune că discuţiile au început acum două luni în colective mixte, care includ experţi, auditori, etc, al căror scop este modificarea Codului Fiscal. Globalizarea veniturilor nu este o nouă taxă, ci un sistem care a funcţionat până în 2005. Viitoarea cotă de impozitare va fi de 10% însă ministrul nu a spus dacă vor exista şi cote mai mari, cum au fost până în 2005.

logo tele moldova

Postul de Televiziune Tele Moldova Plus indeplineste toate caracteristicile sirigorile unui post de televiziune regional avand licenta prin satelit nr.S-TV 306 din 30 iulie 2013 si licenta TV-C 667 din 7 martie 2013.

Populare

Recent Comentate

Galerie Foto