Vaslui

Salariile medicilor rezidenţi ar putea creşte spectaculos de la 1 ianuarie 2018, potrivit proiectului Legii salarizării unitare. În același timp, salariul maxim propus pentru medici este de 12.000 lei pe lună. Vor fi creșteri salariale și de sută la sută pentru medicii rezidenți din anul I. Conform draftului legii salarizării unitare, aceștia vor avea un salariu de bază care va porni de la 4.481 de lei la care se vor adăuga și sporuri. Astfel, suma la care va ajunge un medic rezident din anul I ar putea ajunge la aproape 5.000 de lei brut. Este singura categorie de medici rezidenți care va primi această creștere de salariu începând de la 1 ianuarie 2018. Banii pentru acordarea acestor creşteri salariale vor fi asiguraţi prin transferuri de la bugetul de stat şi că statul are resursele financiare necesare pentru a pune în aplicare această măsură.
BANI… Bugetarii din judetul Vaslui, care sperau cã vor avea salarii duble pânã la sfârsitul anului, mai au de asteptat pânã la 1 ianuarie 2018, atunci când va începe tãvãlugul majorãrilor bugetare. Proiectul Legii salarizãrii în sectorul bugetar porneste de la niste baze corecte si, dupã ce va fi discutat cu toate federatiile sindicale, va fi transmis direct la Parlament, spune ministrul Muncii si Justitiei Sociale, Olguta Vasilescu, subliniind cã nu este perfectã, dar este o lege bunã. “Eu cred cã este o lege bunã, sigur cã nu cred cã este o lege perfectã, nicio lege nu multumeste pe toatã lumea, dar mãcar este o lege care porneste de pe niste baze corecte si urmeazã ca, dupã ce trecem prin toate federatiile sindicale, sã transmitem proiectul de lege direct la Parlamentul României”, a spus ministrul Muncii. Lia Olguta Vasilescu a precizat cã se încearcã încadrarea în limita de 32 miliarde lei, pentru acest an, si cã anexele ar putea suferi modificãri în cazul în care nu se va respecta aceastã anvelopã. “A iesit foarte bine, asa cum a iesit pânã acum cu apãrarea si ordinea publicã. Sigur, acolo subiectul legii salarizãrii unitare a fost parazitat un pic de un cu totul alt subiect, care nu avea legãturã cu aceastã lege, dar cred cã nu au de ce sã fie nemultumiti de modul în care aratã acum legea salarizãrii unitare. Noi încercãm sã rãmânem în aceastã limitã de 32 de miliarde, de aceea le-am si spus cã toate aceste anexe pe care ei le vãd este posibil sã sufere modificãri, în cazul în care per total nu o sã ne încadrãm pe aceastã sumã, dar modificãrile nu pot fi mari pentru cã, dupã calculul pe care l-am fãcut în urmã cu douã sãptãmâni cu MFP, ne încadrãm în 31 de miliarde, deci nu ar fi probleme”, spune ministrul Muncii. Acesta explicã faptul cã salariile vor creste treptat, în urmãtorii patru ani, începând cu 1 ianuarie 2018. “Vreau sã fac aceastã precizare si despre care credeam cã este logicã si se stia din programul de guvernare: este pentru urmãtorii 4 ani de zile. Vor creste treptat salariile, începând de la 1 ianuarie 2018, pânã la 1 ianuarie 2021. Dupã ce facem aceste corecturi în lege, pentru cã acum avem situatii în care femeia de serviciu de la spital are mai putin decât femeia de serviciu din politie, nu mai vorbesc cã sunt oameni cu studii superioare care au salarii mai mici decât cei fãrã studii superioare, iar asta nu ni se datoreazã nouã, ci, din pãcate, modului în care s-a aplicat legislatia pânã acum si corecturilor care au survenit la legislatia existentã. Dupã ce vom face toate aceste tranzitii, pânã în anul 2021, atunci considerãm cã sistemul este perfect asezat, iar atunci toatã lumea va creste cu acelasi coeficient, fie cã e vorba de rata inflatiei”, a mai spus Lia Olguta Vasilescu. Ministrul Muncii a mai adãugat cã cele mai mari cresteri de salarii vor fi în domeniul apãrãrii, aceasta subliniind faptul cã, în prezent, salariul unui soldat porneste de la 700 de lei. “Cea mai mare crestere este în Apãrare. Nu stiu dacã ati apucat sã vedeti anexa, pentru cã am vãzut cã a scãpat ieri în presã. Soldatul porneste undeva de la 700 de lei, ceea ce clar cã era în neregulã, iar atunci cresterile foarte mari sunt aici. Ei au avut si nesansa cã lucrând în apãrare nu au avut posibilitatea sã îi reprezinte sindicatele de-a lungul anilor, iar atunci au rãmas cei mai în urmã. Dar cresteri, asa cum am precizat, cele mai mari sunt în baza de jos, acolo unde de regulã s-au încãlecat între ele categoriile, pentru cã a crescut tot timpul salariul minim pe economie si s-a ajuns în situatia în care persoane fãrã studii superioare si debutante, care intrã direct cu salariul minim pe economie, sã aibã acelasi grad de salarizare cu cei care aveau de mai mult timp angajati si care aveau studii superioare. Logic a fost sã îi urcãm pe cei de deasupra destul de mult, astfel încât sã asigurãm o bazã corectã”, a spus Lia Olguta Vasilescu. Ea a mentionat cã este posibil sã mai aparã modificãri în urma discutiilor cu sindicatele. “Cred cã v-au spus liderii de sindicate cã se dubleazã. Asta nu înseamnã cã cine are 4.000 se dubleazã (salariul), iar celui care are 7.000 (de lei) si îi creste cu 45%, undeva ajung sã fie foarte apropiati. Nu, se creste gradual, dar cea mai mare crestere este la salariile pânã în 4.000 de lei, iar dacã v-ati uitat pe acea anexã, ati fi vãzut cã este o crestere progresivã, dar în acelasi timp care sã nu deranjeze, adicã cu 100 de lei în plus pentru fiecare gradatie. E posibil sã aparã modificãri, din cauza asta avem discutii cu…
Trei din cinci vaccinuri obligatorii pentru copii nu se mai găsesc la cabinetele medicilor de familie din țară. Este vorba despre vaccinul hexavalent, cel împotriva hepatitei B, dar și cel care se face împotriva tetanosului și difteriei la copiii de 6 ani. Doctorii vasluieni amână imunizarea, timp în care Ministerul Sănătății caută soluții pentru a depăși criza vaccinurilor. Există părinți care caută anumite vaccinuri de mai bine de patru luni, dar fără rezultat. Asociațiile de părinți atrag atenția că lipsa serurilor duce la o scădere a ratei vaccinării în România, mai ales în condițiile în care țara noastră rata de imunizare este deja 75%, cu 20 de procente sub limita recomandată de Organizația Mondială a Sănătății. Ultima dată când Vasluiul a primit de la minister vaccinul hexavalent a fost la sfârșitul lunii noiembrie - 3.266 de doze. Stocul s-a epuizat repede, iar în prezent sunt 3.000 de copii rămași neimunizați.
Din cauza situaţiei socio-economice precare a familiilor, în judeţul Vaslui, de la an la an, scade numărul beneficiarilor de indemnizaţie pentru creşterea copilului. Cauza este atât scăderea natalităţii, cât şi situaţia socio-economică precară a familiilor care nu realizează venituri impozabile. „Având în vedere că în luna decembrie 2016, am plătit alocaţii de stat pentru 8.629 copii cu vârsta de până la 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copilului cu handicap, ar fi trebuit să plătim indemnizaţii şi stimulente de inserţie pentru 8.629 de familii, dar acestea s-au plătit doar pentru 2.503 familii” a declarat Mitriţa Nechita, şef serviciu al Agenţiei Judeţene pentru Plăţi şi Inspecţie Socială Vaslui. Asta deoarece în restul familiilor de 6.793 (71%), nici unul dintre părinţi nu a realizat în ultimii doi ani anteriori naşterii copilului venituri impozabile.
Sunt masurile luate de conducerea Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectie a Copilului Vaslui pentru a putea face fata aglomeratiei din centrele de plasamant. In ultima perioada, din cauza saraciei, tot mai multi parinti si-au abandonat copiii in grija statului.Unii au crezut ca este doar o situatie temporara, dar nu au mai reusit sa-si refaca situatia materiala si financiara ca sa-si poata reintregi familiile. Asa se face ca la aceasta ora in centrele de plasament din Vaslui nu poti arunca un ac. ”La acest moment in centrele de tip rezidential din subordinea noastra sunt peste 200 de copii depasind capacitatea cu 30%. Pentru a face fata situatiei am cautat sa luam masuri in interesul copiilor pentru a le asigura protectie si sprijin” a declarat Ionel Armeanu, directorul DGASPC Vaslui. Alte sute de micuti abandonati de propriile familii au ajuns in grija asistentilor maternali. In ultimul an, oficialii Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului au inregistrat zeci de cazuri in care copiii au fost scosi din familii pentru ca parintii nu mai puteau sa-i intretina. Iar multi dintre micuti sunt parasiti inca din maternitate.
Zeci de vasluieni si-au pierdut in ultimii ani locuintele, iar acum bat la usile primariei in speranta ca vor obtine un loc unde sa se adaposteasca. Este vorba de cei care au avut apartamente, dar din diverse motive au ramas fara ele. Unii le-au pierdut pentru ca au avut datorii foarte mari si au fost executati silit, altii le-au vandut, dar nu au mai reusit apoi sa isi cumpere alta casa in loc.Toti asteapta acum sprijin de la autoritatile locale. Locuintele sociale reprezinta un lux pentru autoritatile locale, care ar trebui sa le construiasca, si pentru vasluienii care au mare nevoie de ele. La aceasta data, la Primaria municipiului Vaslui sunt inregistrate sute de cereri si exista doar sase locuinte sociale. Numai anul trecut s-au adunat peste 150 de solicitari de locuinte sociale din partea vasluienilor care nu au practic nici o sansa sa-si cumpere casa.
In prezent, un procent foarte mic din populatia rurala a judetului Vaslui beneficiaza de apa curenta. Iar despre canalizare nici nu poate fi vorba. Majoritatea localitatilor satesti din judetul Vaslui nu intrunesc conditiile satului European. Iar in judetul Vaslui, chiar daca pare greu de crezut, sunt si orase care nu dispun de gaz metan. Potrivit unei statistici a Ministerului Mediului, judetele cu cel mai scazut grad de racordare la retele de canalizare sunt Giurgiu, Teleorman, Dolj, Ialomita si Vaslui.Dintre cele circa 450 de sate vasluiene, mai putin de 10 la suta beneficiaza de apa si canalizare. Drumurile asfaltate reprezinta, de asemenea, o mare problema pentru judetul Vaslui. Sute de sate sunt traversate de drumuri din pamant care nu au vazut niciodata un petic de asfalt sau o roaba de piatra. Iar dintre cei aproximativ 1.000 de kilometri de drumuri judetene, mai bine de jumatate au nevoie de reparatii urgente.
Niciunul dintre cele trei spitale ale judeţului Vaslui nu are aviz de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă. Dacă în cazul Spitalului Judeţean de Urgenţă din Vaslui, autorităţile locale spun că autorizarea nu va fi o problemă la finalizarea lucrărilor, în celelalte două cazuri unde sunt clădiri vechi proiectate necorespunzător, standardele ISU mai au de aşteptat. Probleme în sensul obţinerii avizelor ISU sunt şi vor persista, în absenţa unor investiţii serioase, la celelalte două spitale din judeţ, cel din Bârlad şi cel din Huşi. Iar motivul este proiectarea clădirilor, necorespunzătoare pentru standardele de astăzi.
Consiliul Judeţean Vaslui plănuieşte să depună un proiect la Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est prin care să primească o finanţare de peste 100 de milioane de euro pentru reabilitarea a aproximativ 100 de kilometri de drum judeţean, care se va transforma astfel în ceea ce şefii CJ Vaslui au numit „drum strategic”. Va fi o arteră la fel de importantă ca DN 24, care ar face legătură între Bârlad şi nordul judeţului, dar prin comunele Laza şi Codăeşti. Însă, pe lângă alte probleme, depunerea aplicaţiei se loveşte de… proprietatea privată, adică proprietăţile celor care locuiesc lângă drum şi care au fost extinse până chiar lângă drum. Ca sursă de finanţare ar putea fi Programul Operaţional Regional, însă trebuie rezolvate toate aceste probleme legate de proprietatea privată.
Printre cei peste 600 de cotizanţi din Vaslui sunt şi persoane care înregistrează venituri salariale, dar care doresc, de exemplu, să beneficieze de o pensie mai mare. Cota contribuţiei lunare minime în cazul încheierii unui contract de asigurări sociale a rămas neschimbată faţă de anul trecut, fiind în prezent de 247 de lei, cel puţin până la adoptarea legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2017. Contribuţia se poate plăti şi anticipat pe o perioadă de cel mult 12 luni, calculate de la data la care se face plata. Iar numărul contractelor de asigurare încheiate de vasluienii care doresc să aibă parte de o pensie, când vor împlini vârsta corespunzătoare, este în creştere faţă de ultimii ani.

logo tele moldova

Postul de Televiziune Tele Moldova Plus indeplineste toate caracteristicile sirigorile unui post de televiziune regional avand licenta prin satelit nr.S-TV 306 din 30 iulie 2013 si licenta TV-C 667 din 7 martie 2013.

Populare

Recent Comentate

Galerie Foto